Buna ziua,

         Pentru ca nu a trecut decat o luna de cand consiliul local Calimanesti a aprobat majorarea pretului la apa si canalizare, printr-un proiect de hotarare initiat de catre primarul Florinel Constantinescu, ca urmare a respectarii unui grafic de crestere graduala angajat de catre Calimanesti, multi cetateni m-au intrebat si mi-au cerut detalii cu referire la modul de calculare al pretului platit, in special pentru controversata apa meteorica.

Dar pentru a intelege mai bine, sa incepem prin definitia apelor meteorice care li se mai spun si pluviale – acestea sunt apele care provin din precipitaţii atmosferice.

Cantitatea de apa pluvială (meteorică) preluată de reţeaua publică de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de standardele române aplicabile în vigoare.

Cantitatea de apa pluvială (meteorică) preluată la canalizare lunar se calculează cu relaţia:

Qm = (SC x C1 + SN x C2) x K,

unde:

 SC = suprafaţa totală construită;

SN = suprafaţa totală neconstruită;

C1 = 0,90 (media coeficienţilor de scurgere pentru suprafeţe construite);

C2 = 0,12 (media coeficienţilor de scurgere pentru suprafeţe neconstruite);

K = cantitatea specifică de apă pluvială comunicată de Autoritatea Naţională de Meteorologie pentru luna anterioară emiterii facturii (mc/mp).

Legislaţia şi normele tehnice aplicabile serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt:

Din punctul meu de vedere, aceasta este o taxa absurda, o inventie prin care autoritatile incearca sa ne stoarca tot mai mult de bani, desi platim impozite si o mie de taxe, intre ghilimele, drept pentru care ar fi fost obligate sa ne asigure, ca cetateni, conditiile de infrastructura necesare. România ocupă locul doi în lume, după Ucraina, la numărul de taxe pe care un cetățean le plătește anual, în condițiile în care salariile pe care le încasăm sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Românul s-a obișnuit să muncească mai mult și poate nu mai simte cum eforturile făcute anual intră în buzunarul fără fund al statului. Chiar dacă guvernanții ne promit că banii câștigați prin impozite și taxe vor fi folosiți în sprijinul nostru, descoperim că țara noastră are tot mai multe lipsuri neacoperite. Există 114 taxe prin care ni se reține o bună parte din venituri, majoritatea acestor taxe aflându-se la limita legalității. Guvernele au moștenit acest sistem de impozitare de la liderii politici anteriori, însă, indiferent de culoarea politică dominantă în Executiv, sub umbrela legislației stufoase și haotice, tot mai mulți bani munciți din greu de cetățeni sunt absorbiți în bugetul de stat.

Nu este de-ajuns că plătim sute de taxe şi impozite. Unele dintre acestea sunt cel puţin spus ciudate. De departe, cea mai bizară taxă este aceasta, cea pe apa de ploaie. Apa meteorică – cum este denumită oficial apa de ploaie – este inclusă în factura de întreţinere a locuinţelor, fiind considerată parte integrantă din sistemul de canalizare, sistem care presupune cheltuieli susţinute din banii contribuabililor.

Autorităţile spun că prin taxa pe apa de ploaie, cetăţenii plătesc faptul că respectiva apă, odată ajunsă la sol, este preluată de sistemul de canalizare. Altfel spus, prin plata taxei pe apă de ploaie, se amortizează construcţia sistemului de canalizare. Sistem care, în mare parte, a fost construit pe vremea comunismului, fiind demult amortizat. Deci, inca o minciuna!

O alta problema cu această taxă este că nimeni nu poate stabili cu certitudine în ce localitate sau cartier plouă mai mult. Până la ce cifră este luat în calcul coeficientul transmis serviciului de meteorologie, ca să fie real? Pentru că, lucru știut, în cazul precipitaţiilor de până la trei litri pe metru pătrat, apa nu ajunge în sistemul de canalizare, pentru ca se infiltreaza sau se evapora.

Potrivit normelor în vigoare, nivelul taxei se stabileşte prin decizia consiliilor locale, la care se adaugă un algoritm stabilit în funcţie de datele furnizate de meteorologi privind precipitaţiile. Asta înseamnă că, cu cât plouă mai mult, cu atât facturile la apă sunt mai mari. Reglementarea acestei taxe conţine atâtea inadvertenţe, încât cu greu poate fi considerată legală. Pentru că orice lege sau hotărâre se bazează pe certitudini, or, acestei taxe, din punctul meu de vedere,  îi lipseşte orice logică.

Din păcate, nici autoritatile centrale nu vor veni cu o iniţiativă legislativă pentru desfiinţarea acestei taxe, deoarece este adoptată prin iniţiativa consiliilor locale si este convenabila pentru toata lumea. Dacă consiliile locale decid că trebuie să-şi taxeze cetăţenii, atunci aceştia sunt taxaţi, aşa că aici nu este vorba de o iniţiativă legislativă a Parlamentului, ci ţine de administraţiile locale. Din păcate, în România, majoritatea consiliilor locale sunt incapabile să managerieze unităţile administrativ-teritoriale pe care le conduc. De aceea nu au scos această taxă, pentru că nu sunt capabilile să facă bani din altceva, ci din taxe stupide, precum taxa pe ape meteorice. Asta este explicaţia pentru care nu va fi scoasă de nimeni, deocamdata. Atâta timp cât cetăţeanul e mulţumit şi fericit şi-i votează pe cei care i-a băgat taxa asta pe gât, nu este nimic de făcut, pentru că românul consideră normală această taxă. La asta se reduce totul. Atâta timp cât nu ne interesează, nu este nimic de făcut. Şi să vă mai spun ceva… exista si consumatori care inregistreaza consumuri mici la apa potabila, dar apar cu costuri mai mari la canalizare si ape meteorice. Ciudat nu… ?

Pana la urma nu asi fi nici eu atat de revoltat, daca asi vedea ca pe raza orasului exista investitii de calitate, conditii optime pentru toti cetatenii, apa de calitate, etc. Toate acestea sunt doar pe hartie. Lucrarile care se executa sunt de cea mai proasta calitate. Lucrari noi la care se executa interventii de avarie, infrastructura daramata si nereparata la stadiul initial, portiuni de canalizare infundate sau subdimensionate, colectoare de apa pluviala, infundate, colmatate, si apa potabila care, uneori numai potabila nu este !

Astept comentariile dumneavostra.

Pe curand !